Definiția cuvântului „neumă”

neumă — substantiv

1. semn de notație muzicală fără portativ, folosit în Evul Mediu în cântarea liturgică.
2. parte dintr-o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte, prin vocalizare.