negustorie
/ne.gus.to'ri.e/Etimologie
Din negustor + sufixul -ie.
Definiții
- (la sg.) activitate economică (particulară) privind circulația mărfurilor, vânzarea și cumpărarea lor; schimb de produse sub formă de vânzare-cumpărare; negoț, comerț (particular).
- afacere, întreprindere comercială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | negustorie | negustorii |
| genitiv-dativ | negustoriei | negustoriilor |
| vocativ | negustorie | negustoriilor |
| articulat | negustoria | negustoriile |