nedreptăți
/ne.drep.tə'ʦi/Etimologie
Din nedreptate.
Definiții
- (v.tranz.) a trata pe cineva în chip nedrept, a (-i) face cuiva o nedreptate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | nedreptățea | nedreptățeau |
nedreptate
/ne.drep'ta.te/Etimologie
Din ne- + dreptate.
Definiții
- lipsă de dreptate; faptă, situație nedreaptă; inechitate; injustiție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nedreptate | nedreptăți |
| genitiv-dativ | nedreptății | nedreptăților |
| vocativ | nedreptate | nedreptăților |
| articulat | nedreptatea | nedreptățile |
Proverbe & zicători
- „Nedreptatea răstoarnă scaunele puternici”Înțelepciune și prostie
- „Nedreptatea, nașterea iadului”Înțelepciune și prostie
- „Nedreptatea răstârnă și scaunele celor mai puternici”Înțelepciune și prostie
- „Nu semăna nedreptăți, că chiar pentru tine, îndecât le vei”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică