necredință
/ne.kre'din.ʦə/Etimologie
Din ne- + credință.
Definiții
- comportare necinstită, înșelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate.
- lipsă de credință religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericești; credință greșită, erezie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | necredință | necredințe |
| genitiv-dativ | necredinței | necredințelor |
| vocativ | necredință | necredințelor |
| articulat | necredința | necredințele |