mustață

Etimologie

Din latină *mustacea.

Definiții

1. părul care crește deasupra buzei superioare la bărbați.
2. (la pl.) fire lungi de păr care cresc împrejurul botului unor animale.
3. fiecare dintre antenele insectelor și ale crustaceelor.
4. (p.anal.) (la pl.) fire lungi și subțiri care cresc pe spicul cerealelor.
5. (pop.; la pl.) mătasea porumbului.
6. (pop.; la pl.) rădăcinile adventive ale porumbului, cepei, viței de vie etc.
7. (la pl.) fire de sârmă întrebuințate în construcții pentru susținerea structurii sau a tavanelor false; vergele de oțel care rămân la exterior după turnarea unei piese de beton.

Declinare

Etimologie

Din mustață.

Definiții

1. forma de plural nearticulat pentru mustață.