← înapoi la căutare

mreajă

/ˈmre̯a.ʒə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) mrĕža.

Definiții

  1. unealtă de pescuit formată dintr-o plasă foarte ușoară, cu ochiuri relativ mari și împletită din ață subțire, cu ajutorul căreia se pescuiește în porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți.
  2. coteț de pescuit.
  3. (fig.) (mai ales la pl.) mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva; cursă, laț; (p.ext.) situație în care se află o persoană ademenită.
  4. ceea ce încătușează libertatea, independența cuiva.
  5. (p.anal.) (adesea la pl.) pânză de păianjen.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmreajămreje
genitiv-dativmrejeimrejelor
vocativmreajămrejelor
articulatmreajamrejele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică