morări
/mo.rə'ri/Etimologie
Din morar.
Definiții
- (v.intranz.) (rar) a practica meseria de morar, a fi morar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | morărea | morăreau |
morar
/mo'rar/Etimologie
Din moară + sufixul -ar.
Definiții
- proprietar sau conducător al unei mori; muncitor într-o moară.
- muncitor într-o întreprindere în care se macină diferite materii.
- gândac cu aripile lucioase, brune sau negre, care trăiește prin mori; gândac de făină (Tenebrio molitor).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | morar | morari |
| genitiv-dativ | morarului | morarilor |
| vocativ | morarule | morarilor |
| articulat | morarul | morarii |
Proverbe & zicători
- „A-l morări”Moarte
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică