moliciune
Etimologie
Din moale + sufixul -iciune.
Definiții
- însușirea de a fi moale sau mlădios; flexibilitate; (p.ext.) obiect care are această însușire.
- lipsă de vigoare, de putere; stare de moleșeală, de sfârșeală; lipsă de perseverență, de hotărâre; (p.ext.) viață ușuratică.
- intensitate scăzută (a sunetelor); delicatețe, grație, dulceață.
- stare de calm; destindere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | moliciune | moliciuni |
| genitiv-dativ | moliciunii | moliciunilor |
| vocativ | moliciune | moliciunilor |
| articulat | moliciunea | moliciunile |