Definiția cuvântului „moliciune”
moliciune — substantiv
- însușirea de a fi moale sau mlădios; flexibilitate; (p.ext.) obiect care are această însușire.
- lipsă de vigoare, de putere; stare de moleșeală, de sfârșeală; lipsă de perseverență, de hotărâre; (p.ext.) viață ușuratică.
- intensitate scăzută (a sunetelor); delicatețe, grație, dulceață.
- stare de calm; destindere.