mirui

Etimologie

Din slavă (veche) mirovati.

Definiții

1. (v.tranz.) a unge pe credincioși cu mir (pe frunte).
2. (v.tranz.) a consfinți în funcție un domnitor, un cleric etc., ungându-i fruntea cu mir.
3. (v.tranz.) (p.gener.) (fam.) a numi într-o funcție (importantă).
4. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a lovi pe cineva la cap; (p.ext.) a omorî.
5. (v.tranz.) (înv. și reg.) a câștiga; a strânge, a agonisi.

Declinare