← înapoi la căutare

măr

/mər/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină melus, în loc de mālus. Confer greacă μῆλον (milon), italiană mela, aromână mer.

Definiții

  1. (bot.) (Malus domestica) pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine.
  2. fruct al mărului, de formă rotundă-turtită și de diferite culori.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmărmeri
genitiv-dativmăruluimerilor
vocativmărulemerilor
articulatmărulmerii

meri

/ˈmerʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din măr.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru măr.

mer

/mer/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză mère.

Definiții

  1. (chim.) unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmermeri
genitiv-dativmeruluimerilor
vocativmerulemerilor
articulatmerulmerii

mere

/ˈme.re/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Confer merge.

Definiții

  1. formă alternativă pentru merge.

Declinare

CazSingularPlural
verbmereamereau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică