verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză mariner, germană marinieren.
Definiții
- (v.tranz.) a prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consumul imediat sau pentru conservare).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | marina | marinau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză marine, italiană marina.
Definiții
- totalitatea mijloacelor de navigație (pe mări, fluvii, râuri, lacuri) și a unităților navale ale unui stat, împreună cu întreg personalul aferent.
- știința și tehnica navigației.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | marină | marine |
| genitiv-dativ | marinei | marinelor |
| vocativ | marină | marinelor |
| articulat | marina | marinele |