mărturisește

Etimologie

Din mărturisi.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru mărturisi.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mărturisi.

Etimologie

Origine incertă. Probabil din greacă medie, care a produs și slavă marturisati.

Definiții

1. (v.tranz.) a declara, a relata, a spune, a susține.
2. (spec.) a face o depoziție în fața unei instanțe.
3. (înv.) a propovădui, a predica o credință, o învățătură morală.
4. (v.intranz. și tranz.) a dovedi, a adeveri, a proba.
5. (v.tranz.) a recunoaște (ca adevărat); a admite, a accepta.
6. (v.tranz.) a spune deschis, a da pe față, a arăta fără ocol.
7. (v.tranz. și refl.) a (se) destăinui.
8. (v.refl.) a se spovedi.
9. (v.tranz.) (despre duhovnici) a primi spovedania cuiva; a spovedi.
10. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mărturisi.

Exemple

• Și-a mărturisit crima.
• Până la urmă a mărturisit că așa este.
• S-a mărturisit preotului.

Declinare

Sinonime: 1: afirma, confirma, 2: declara, recunoaște, 5: accepta, admite, recunoaște, 7: destăinui, 8: spovedi, 9: (bis.) (se) spovedi, (înv. și reg.) (se) griji, (înv.) (se) duhovnici

Antonime: ascunde, tăinui, tăcea, tăgădui