mărime
/məˈri.me/Etimologie
Din mare + sufixul -ime.
Definiții
- însușirea de a fi mare; întindere, dimensiune, cantitate, volum.
- talie, statură.
- proporție, valoare.
- importanță, însemnătate, gravitate.
- (fiz.) proprietate comună a unor obiecte, pe baza căreia acestea pot fi ordonate într-un șir.
- (mat.) fiecare dintre elementele unei mulțimi abstracte atașate unui spațiu geometric cu una sau mai multe dimensiuni și având o structură algebrică independentă de sistemul de coordonate utilizat în acest spațiu.
- durată.
- strălucire, grandoare; glorie, faimă.
- loc de frunte într-o anumită ierarhie; funcție sau situație înaltă, rang, demnitate; (concr.) persoană care deține un rol important în ierarhia socială; demnitar, fruntaș.
- (înv.) noblețe sufletească, mărinimie.
- (înv.) mândrie, aroganță, trufie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărime | mărimi |
| genitiv-dativ | mărimii | mărimilor |
| vocativ | mărime | mărimilor |
| articulat | mărimea | mărimile |