locui
/lo.kuˈi/Etimologie
Din loc.
Definiții
- (v.intranz.) a-și avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuința undeva; a sta, a ședea undeva, a domicilia.
- (v.tranz.) (înv.) a așeza pe cineva într-un loc; a stabili, a coloniza.
Exemple
- Mama a locuit o vreme la Bacău.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | locuea | locueau |
Sinonime: 1: domicilia, fi, sta, ședea, (pop.) hălădui, sălășlui, (înv. și reg.) băciui, (reg.) sălăși, (înv.) sălășui, 2: popula