leuț
/leˈuʦ/Etimologie
Din leu + sufixul -uț.
Definiții
- leușor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | leuț | leuți |
| genitiv-dativ | leuțului | leuților |
| vocativ | leuțule | leuților |
| articulat | leuțul | leuții |
Din leu + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | leuț | leuți |
| genitiv-dativ | leuțului | leuților |
| vocativ | leuțule | leuților |
| articulat | leuțul | leuții |
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică