jupuit
/ʒu.pu'it/Etimologie
Din a jupui.
Definiții
- jupuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jupuit | jupuite |
| genitiv-dativ | jupuitului | jupuitelor |
| vocativ | jupuitule | jupuitelor |
| articulat | jupuitul | jupuitele |
Din a jupui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jupuit | jupuite |
| genitiv-dativ | jupuitului | jupuitelor |
| vocativ | jupuitule | jupuitelor |
| articulat | jupuitul | jupuitele |
Din a jupui.
Din bulgară župia.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | jupuea | jupueau |
Sinonime: 1: (pop.) beli, (înv. și reg.) despuia, (reg.) mezdreli, mezdri, 3: se coji, se descuama, se scoroji, (pop.) se jupi, (înv.) se tărâța, 4: juli, 5: descoji, 6: jecmăni, jefui
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică