jăratic
/ʒəˈra.tik/Etimologie
Din slavă (veche) žaratŭkŭ.
Definiții
- jar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jăratic | — |
| genitiv-dativ | jăraticului | — |
| vocativ | jăraticule | — |
| articulat | jăraticul | — |
Proverbe & zicători
- „A mânca jaratic”Mâncare și băutură
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică