← înapoi la căutare

izvorî

/iz.vo'rɨ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din izvor.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre apă) a ieși, a țâșni din pământ; p.ext. (despre ape curgătoare) a-și începe cursul, a-și avea obârșia.
  2. (fig.) (despre lacrimi, sânge etc.) a începe să curgă cu putere; a șiroi.
  3. (fig.) a ieși la iveală; a apărea dintr-o dată; a răsări.
  4. (fig.) a lua naștere, a-și avea sursa, obârșia; a rezulta, a proveni, a se trage.

Exemple

  • De unde izvorăște acest râu?
  • Datinile unui popor izvorăsc din istoria lui.

Sinonime: 1: emana, proveni, purcede, veni, (înv.) se scure

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică