Definiția cuvântului „izvorî”

izvorî — verb

1. (v.intranz.) (despre apă) a ieși, a țâșni din pământ; p.ext. (despre ape curgătoare) a-și începe cursul, a-și avea obârșia.
2. (fig.) (despre lacrimi, sânge etc.) a începe să curgă cu putere; a șiroi.
3. (fig.) a ieși la iveală; a apărea dintr-o dată; a răsări.
4. (fig.) a lua naștere, a-și avea sursa, obârșia; a rezulta, a proveni, a se trage.