iscusit
/is.ku'sit/Etimologie
Din a (se) iscusi.
Definiții
- îndemânatic, dibaci, abil, ingenios, priceput; învățat.
- făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă.
Proverbe & zicători
- „Om iscusit dar fără cuțit.”Înțelepciune și prostie
- „Omul cel mai iscusit”Înțelepciune și prostie
- „Om iscusit”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică