verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din slavă (veche) iskaljati, iskalu.
Definiții
- (v.tranz. intranz. refl.) a (-și) scrie numele pe textul unui act oficial, al unei scrisori, al unei chitanțe etc., a (-și) pune semnătura (pentru a întări, a autentifica etc.); a (se) semna.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | iscălea | iscăleau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a (se) iscăli.
Definiții
- faptul de a (se) iscăli.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | iscălit | iscălite |
| genitiv-dativ | iscălitului | iscălitelor |
| vocativ | iscălitule | iscălitelor |
| articulat | iscălitul | iscălitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a (se) iscăli.
Definiții
- (despre texte, documente, acte) care poartă iscălitura autorului sau emitentului.