adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din franceză intérieur < latină interior, interioris.
Definiții
- care este situat înăuntrul unui lucru, al unui spațiu limitat etc.; intern.
- (fig.) care se referă la partea morală, sufletească a omului; care nu se manifestă în afară; lăuntric.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- partea interioară a unui obiect, a unui spațiu circumscris (și închis), a unei încăperi (împreună cu tot ce se află aici); (spec.) mobilierul sau aranjamentul unei locuințe, al unei camere etc.
- tablou care reprezintă partea dinăuntru a unei camere sau, uneori, scene de familie.
- (cinema; la pl.) scene care se petrec în casă.
- (fig.) structura morală, sufletească a omului.
- post telefonic funcționând printr-o centrală care leagă liniile exterioare cu posturile telefonice din camere, birouri etc. ale unei clădiri, ale unei instituții etc.
Exemple
- Se filmează interioarele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | interior | interioare |
| genitiv-dativ | interiorului | interioarelor |
| vocativ | interiorule | interioarelor |
| articulat | interiorul | interioarele |