← înapoi la căutare

infinit

/in.fi'nit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din latină infinitus, franceză infini.

Definiții

  1. care nu are margini, limite; nesfârșit, nemărginit, nemăsurat; (p.ext.) foarte mare, considerabil.
  2. (adverbial)

Exemple

  • Infinit mai valoros decât...

infinit

/in.fi'nit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Definiții

  1. categorie care exprimă natura absolută a materiei, proprietatea ei de a fi nelimitată în spațiu și în timp și inepuizabilă pentru cunoaștere; ceea ce nu are sau pare că nu are limită în spațiu sau în timp; nesfârșit.
  2. (mat.) mărime variabilă care poate lua valori mai mari decât orice mărime dată.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativinfinitinfinituri
genitiv-dativinfinituluiinfiniturilor
vocativinfinituleinfiniturilor
articulatinfinitulinfiniturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică