huște
/'huʃ.te/Etimologie
Din ucraineană husca.
Definiții
- tărâțele care rămân în fundul putinei cu borș după acrirea acestuia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | — | huște |
| genitiv-dativ | — | huștelor |
| articulat | — | huștele |
Proverbe & zicători
- „Când verși borșul, nu-i vărsa huștele”Mâncare și băutură
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică