hodorogi

Etimologie

Din hodorog.

Definiții

1. (v.intranz.) (despre vehicule, mai ales despre vehicule uzate, vechi; la pers. 3) a face zgomot (mare) în mers; a hurui.
2. (v.intranz.) a face zgomot cotrobăind undeva.
3. (v.intranz.) (fig.) a vorbi mult, tare și fără rost.
4. (v.refl.) (despre lucruri) a se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui.
5. (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe.

Declinare