hău
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- prăpastie adâncă; abis, genune, adânc.
- rarhăuit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hău | hăuri |
| genitiv-dativ | hăului | hăurilor |
| vocativ | hăule | hăurilor |
| articulat | hăul | hăurile |
Etimologie necunoscută.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hău | hăuri |
| genitiv-dativ | hăului | hăurilor |
| vocativ | hăule | hăurilor |
| articulat | hăul | hăurile |
Onomatopee.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică