← înapoi la căutare

fundament

/fun.da'ment/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză fondement < latină fundamentum.

Definiții

  1. element de construcție sau ansamblu de astfel de elemente prin intermediul cărora se sprijină o construcție, o lucrare etc.; fundație, bază, temelie.
  2. placă de metal a preselor de imprimat, pe care se așază formele tipografice; planșetă de lemn pe care se păstrează sau se transportă formele tipografice.
  3. (fig.) element care servește de sprijin, pe care se întemeiază ceva; bază, temei, temelie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfundamentfundamente
genitiv-dativfundamentuluifundamentelor
vocativfundamentulefundamentelor
articulatfundamentulfundamentele

fundamenta

/fun.da.men'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din fundament. Confer germană fundamentieren.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente științifice.

Declinare

CazSingularPlural
verbfundamentafundamentau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică