← înapoi la căutare

flutur

/ˈflu.tur/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din fluture.

Definiții

  1. (pop.) fluture

flutur

/ˈflu.tur/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din flutura.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru flutura.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru flutura.

flutura

/flu.tuˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din fluture.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre insecte, păsări etc.) a mișca, a bate din aripi; (p.ext.) a zbura.
  2. (v.intranz.) (despre steaguri, haine, plete etc.) a se mișca, a se legăna în vânt; a fâlfâi.
  3. (v.intranz.) (reg.; cu determinările „din cap” sau „din coarne”) a mișca, a scutura, a da din cap sau (despre vite) din coarne.
  4. (v.tranz.) a mișca un obiect încoace și încolo, a agita în aer, a face să fâlfâie; a fluștura.
  5. (v.tranz.) a învârti prin aer (amenințător) o sabie, un băț etc.

Declinare

CazSingularPlural
verbfluturafluturau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică