flutur (toate sensurile)

Definiția cuvântului „flutur”

flutursubstantiv

  1. (pop.) fluture

fluturverb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru flutura.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru flutura.

fluturverb

  1. (v.intranz.) (despre insecte, păsări etc.) a mișca, a bate din aripi; (p.ext.) a zbura.
  2. (v.intranz.) (despre steaguri, haine, plete etc.) a se mișca, a se legăna în vânt; a fâlfâi.
  3. (v.intranz.) (reg.; cu determinările „din cap” sau „din coarne”) a mișca, a scutura, a da din cap sau (despre vite) din coarne.
  4. (v.tranz.) a mișca un obiect încoace și încolo, a agita în aer, a face să fâlfâie; a fluștura.
  5. (v.tranz.) a învârti prin aer (amenințător) o sabie, un băț etc.