flagel
/fla'ʤel/Etimologie
Din latină flagellum.
Definiții
- rarbici: mănunchi de nuiele folosit pentru flagelări.
- (fig.) calamitate, dezastru: (spec.) boală, epidemie, molimă.
- filament mobil protoplasmatic la unele protozoare și la spermatozoizi care servește ca organ de locomoție.
- excrescență care ia naștere din tulpină și se extinde la suprafața pământului, dând frunze și rădăcini și înflorind abia în al doilea an.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | flagel | flageluri |
| genitiv-dativ | flagelului | flagelurilor |
| vocativ | flagelule | flagelurilor |
| articulat | flagelul | flagelurile |