flagel (toate sensurile)

Definiția cuvântului „flagel”

flagelsubstantiv

  1. rarbici: mănunchi de nuiele folosit pentru flagelări.
  2. (fig.) calamitate, dezastru: (spec.) boală, epidemie, molimă.
  3. filament mobil protoplasmatic la unele protozoare și la spermatozoizi care servește ca organ de locomoție.
  4. excrescență care ia naștere din tulpină și se extinde la suprafața pământului, dând frunze și rădăcini și înflorind abia în al doilea an.

flagelverb

  1. (v.tranz.) a bate tare cu biciul, cu vergelele etc.; a biciui.
  2. (v.tranz.) a critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau în scris.