← flagel (toate sensurile)Definiția cuvântului „flagel”
flagel — substantiv
- rarbici: mănunchi de nuiele folosit pentru flagelări.
- (fig.) calamitate, dezastru: (spec.) boală, epidemie, molimă.
- filament mobil protoplasmatic la unele protozoare și la spermatozoizi care servește ca organ de locomoție.
- excrescență care ia naștere din tulpină și se extinde la suprafața pământului, dând frunze și rădăcini și înflorind abia în al doilea an.
flagel — verb
- (v.tranz.) a bate tare cu biciul, cu vergelele etc.; a biciui.
- (v.tranz.) a critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau în scris.