fedeleș
/fe.deˈleʃ/Etimologie
Din maghiară fedeles („cu capac”).
Definiții
- butoiaș mic, de forme diferite, în care țăranii își țin apa când lucrează la câmp.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fedeleș | fedeleșuri |
| genitiv-dativ | fedeleșului | fedeleșurilor |
| vocativ | fedeleșule | fedeleșurilor |
| articulat | fedeleșul | fedeleșurile |