farfara
/far.faˈra/Etimologie
Din turcă farfara.
Definiții
- (fam. și peior.) flecar, palavragiu; persoană care duce vorba de colo-colo, care deformează conținutul spuselor cuiva și le transmite astfel altora.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | farfara | farfarale |
| genitiv-dativ | farfaralei | farfaralelor |
| vocativ | farfara | farfaralelor |
| articulat | farfaraua | farfaralele |