far
/far/Etimologie
Din franceză phare < latină pharus, italiană faro.
Definiții
- construcție înaltă prevăzută cu o sursă de lumină puternică, pentru semnalarea la distanță a punctelor importante situate de-a lungul liniilor de navigație maritimă.
- corp de iluminat (la automobile, locomotive etc.) care proiectează lumina într-o anumită direcție sub forma unui fascicul divergent.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | far | faruri |
| genitiv-dativ | farului | farurilor |
| vocativ | farule | farurilor |
| articulat | farul | farurile |