← înapoi la căutare

emis

/eˈmis/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a emite.

Definiții

  1. (înv.) decret.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativemisemisuri
genitiv-dativemisuluiemisurilor
articulatemisulemisurile

Sinonime: decret

emis

/eˈmis/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. care a fost emis.
  2. (despre radiații, unde fascicule, etc.) produs și propagat în mediul înconjurător.
  3. (despre opinii, idei, concluzii, teorii, etc.) enunțat.
  4. (despre bilete de bancă, monede, obligațiuni, acțiuni, etc.) pus în circulație.

Sinonime: 3: enunțat

emis

/eˈmis/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din emite.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru emite.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică