← înapoi la căutare

decret

/de'kret/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză décret < latină decretum.

Definiții

  1. act prin care se stabilesc dispoziții obligatorii sau prin care se reglementează anumite situații individuale, emanat de la organul suprem al puterii de stat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdecretdecrete
genitiv-dativdecretuluidecretelor
vocativdecretuledecretelor
articulatdecretuldecretele

decreta

/de.kre'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză décréter.

Definiții

  1. (v.tranz.) a da un decret, a hotărî, a ordona prin decret.
  2. (v.tranz.) (fig.) a declara ceva în mod sentențios; a emite o părere categorică.

Declinare

CazSingularPlural
verbdecretadecretau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică