elan
/e'lan/Etimologie
Din franceză élan, care provine din germană Elen < inevitabil dintr-o limba baltică. Confer lituaniană elnis.
Definiții
- (zool.) (Alces alces) mamifer erbivor, de talie mare, din familia cerbilor, cu coarne ramificate și lățite, care trăiește în regiunile nordice.
- însuflețire creatoare; avânt, entuziasm.
- (sport) mișcare sau ansamblu de mișcări efectuate în scopul de a-și lua avânt.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | elan | elani |
| genitiv-dativ | elanului | elanilor |
| articulat | elanul | elanii |
Sinonime: 1: entuziasm, avânt, exaltare, înflăcărare, ardoare