dragostei
/ˈdra.ɡo.stej/Etimologie
Din dragoste.
Definiții
- forma de genitiv-dativ singular articulat pentru dragoste.
dragoste
/'dra.gos.te/Etimologie
Din slavă dragostŭ („minune”). Înrudit cu drag.
Definiții
- sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecțiune față de o persoană.
- (concr.) ființă iubită; (p.gener.) ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva.
- (p.ext.) legătură sexuală; relații amoroase.
- (bot.) (Sedum fabaria sau Hylotelephium telephium) plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate și cu flori roz-purpurii.
Exemple
- Îți ofer cartea cu toată dragostea.
- Îl înconjura cu multă dragoste.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dragoste | dragoste |
| genitiv-dativ | dragostei | dragostelor |
| vocativ | dragoste, dragosteo | dragostelor |
| articulat | dragostea | dragostele |
Sinonime: 1: iubire, amor, afecțiune, (pop.) drag, 2: iubit, iubire, 3: iubire, Sedum carpaticum: (bot.) (reg.) masa-raiului
Antonime: ură, urâciune
Proverbe & zicători
- „Afrodita, muma dragostei”Dragoste și iubire
- „Dorul după lege, doctorul cel mai bun al dragostei este”Dragoste și iubireSănătate și boală
- „Cea mai mare minune, a dragostei se înțelege, când te”Dragoste și iubire
- „Dulceața dragostei, fără statornicie îndată se acrește”Dragoste și iubire
- „Gelozia e sora dragostei.”Dragoste și iubire — Unde e iubire, apare adesea și gelozia.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică