← înapoi la căutare

dizgrațiere

/diz.gra.ʦiˈe.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a dizgrația.

Definiții

  1. acțiunea de a dizgrația.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdizgrațieredizgrațieri
genitiv-dativdizgrațieriidizgrațierilor
vocativdizgrațieredizgrațierilor
articulatdizgrațiereadizgrațierile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică