dispune
/dis'pu.ne/Etimologie
Din franceză disposer < latină disponere (după pune).
Definiții
- (v.tranz.) a hotărî, a decide; a ordona.
- (v.intranz.) a avea la dispoziție, a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva după propria dorință.
- (v.intranz.) a ieși învingător într-o competiție sportivă, într-un meci; a învinge.
- (v.tranz.) a așeza într-o anumită ordine; a aranja.
- (v.refl.) a căpăta o bună dispoziție, a deveni vesel; a se înveseli.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dispunea | dispuneau |