dezvăța
/dez.və'ʦa/Etimologie
Din dez- + a (în)văța.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobișnui; a (se) dezbăra.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dezvăța | dezvățau |