dezvăț
/dez'vəʦ/Etimologie
Din a (se) dezvăța (derivat regresiv).
Definiții
- faptul de a (se) dezvăța; dezobișnuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dezvăț | — |
| genitiv-dativ | dezvățului | — |
| vocativ | dezvățule | — |
| articulat | dezvățul | — |
dezvăța
/dez.və'ʦa/Etimologie
Din dez- + a (în)văța.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobișnui; a (se) dezbăra.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dezvăța | dezvățau |
Proverbe & zicători
- „Orice învăț își are și dezvăț.”Înțelepciune și prostie
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică