verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *disglubicare.
Definiții
- (v.tranz.) a deschide, a desface și a îndepărta învelișul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coajă sau boabele dintr-o păstaie.
- a desface pănușile sau boabele de pe știuletele de porumb.
Exemple
- A dezghioca alune.
- A dezghioca fasolea.
- A dezghioca porumbul de pe știuleți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | dezghioca | dezghiocau |
Sinonime: 1: (reg.) scobi, (prin Olt. și Munt.) a tecui, 2: (înv. și pop.) smicura, (reg.) cura, (Mold.) deciocăla, (prin Transilv.) deciurica
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a dezghioca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | dezghiocat | dezghiocate |
| genitiv-dativ | dezghiocatului | dezghiocatelor |
| vocativ | dezghiocatule | dezghiocatelor |
| articulat | dezghiocatul | dezghiocatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a dezghioca.
Definiții
- (despre unele fructe sau legume) desfăcut din coajă sau din păstăi; (despre boabele de porumb) desfăcut de pe știuleți; (despre știuleți) scos din pănuși.