dezbăra
/dez.bə'ra/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.refl.) a renunța la o deprindere rea, a se lăsa, a se dezobișnui de un nărav; a se dezvăța.
- a reuși să scape de cineva sau de ceva care supără, incomodează; a se descotorosi.
Exemple
- S-a dezbărat de un viciu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dezbăra | dezbărau |
Sinonime: 1: (se) debarasa, (se) descotorosi, (se) dezobișnui, (se) dezvăța, (se) lăsa, scăpa, (fig.) (se) scutura, (fam. fig.) înțărca, 2: descotorosi
Antonime: a se dezbăra: (se) obișnui, (se) învăța, a dezbăra: a deprinde