destin
/desˈtin/Etimologie
Din franceză destin.
Definiții
- soartă, viitor.
- forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului; fatalitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | destin | destine |
| genitiv-dativ | destinului | destinelor |
| vocativ | destinule | destinelor |
| articulat | destinul | destinele |