descoperit
/des.ko.pe'rit/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a descoperi.
Definiții
- dezvelit, neacoperit; expus vederii.
- (despre cap, p.ext. despre oameni) fără pălărie, căciulă etc., cu capul gol.
- (despre plafoane) parțial neacoperit (pentru aerisire și răcoare).
- (fig.) fără apărare.
- fără acoperire legală; (p.ext.) (fam.) cu lipsuri financiare, fără bani.
Exemple
- Aripa descoperită a armatei.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină disco(o)perire.
Definiții
- (v.tranz.) (obiecte, ființe) a lipsi de ceea ce acoperă lăsând să se vadă.
- a scoate la iveală (căutând sau din întâmplare); a găsi; a afla.
- (lucruri, fenomene etc. necunoscute) a face pentru prima dată.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a arăta așa cum este; a da pe față; a trăda.
- (fig.) (taine, secrete etc.) a face cunoscut publicului larg; a destăinui; a dezvălui; a divulga.
- (flancul unei armate) a lăsa neapărat; a expune unui atac.
Exemple
- Descoperi o căldare.
- Descoperi o casă.
- A descoperi aripa dreaptă a unei armate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | descoperea | descopereau |
Sinonime: dezveli, găsi, dezvălui, revela, (livr.) decela, afla
Antonime: (se) acoperi