← descoperit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „descoperit”

descoperit — verb

  1. (v.tranz.) (obiecte, ființe) a lipsi de ceea ce acoperă lăsând să se vadă.
  2. a scoate la iveală (căutând sau din întâmplare); a găsi; a afla.
  3. (lucruri, fenomene etc. necunoscute) a face pentru prima dată.
  4. (v.tranz. și refl.) (fig.) a arăta așa cum este; a da pe față; a trăda.
  5. (fig.) (taine, secrete etc.) a face cunoscut publicului larg; a destăinui; a dezvălui; a divulga.
  6. (flancul unei armate) a lăsa neapărat; a expune unui atac.

descoperit — adjectiv

  1. dezvelit, neacoperit; expus vederii.
  2. (despre cap, p.ext. despre oameni) fără pălărie, căciulă etc., cu capul gol.
  3. (despre plafoane) parțial neacoperit (pentru aerisire și răcoare).
  4. (fig.) fără apărare.
  5. fără acoperire legală; (p.ext.) (fam.) cu lipsuri financiare, fără bani.