desant
/deˈsant/Etimologie
Din franceză descente, engleză descent.
Definiții
- trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă.
- trupe de infanterie transportate, în timpul luptei, pe tancuri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | desant | desanturi |
| genitiv-dativ | desantului | desanturilor |
| vocativ | desantule | desanturilor |
| articulat | desantul | desanturile |