deșteptare
/deʃ.tep'ta.re/Etimologie
Din a deștepta.
Definiții
- faptul de a (se) deștepta; deșteptat.
- momentul când se trezește cineva din somn.
- semnal care anunță scularea de dimineață în internate, cazărmi etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | deșteptare | deșteptări |
| genitiv-dativ | deșteptării | deșteptărilor |
| vocativ | deșteptare | deșteptărilor |
| articulat | deșteptarea | deșteptările |